Proiect cultural „Reconstituirea portului tradițional din Gârda de Sus, Alba – restituire parțială a patrimoniului imaterial local”, este inițiat de Asociația Artă și Tradiții Meșteșugărești Alba – ATMA și finanțat de Administrația Fondului Cultural Național, în cadrul sesiunii de finanțare nerambursabilă a proiectelor culturale, sesiunea I/2014, aria tematică Patrimoniu Cultural Național.

Prin proiect se urmărește creșterea respectului și a responsabilității față de patrimoniul imaterial local și național, stimularea meșteșugului țesutului și cusutului tradițional, prin creșterea numărului celor care doresc să confecționeze și să dețină costume tradiționale. Având în vedere că, în ultimii ani, Gârda de Sus a devenit o atracție pentru turiști, implementarea acestui proiect de reconstituire a portului tradițional a fost imperios necesar pentru cunoașterea și promovarea identității locale, proiect implementat cu sprijinul Muzeului Etnografic al Transilvaniei și al Serviciului de Conservare și Promovare al Culturii Tradiționale din cadrul Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba. Rezultatele proiectului constau în reconstituirea portului tradițional de sărbătoare (femeiesc și bărbătesc), realizarea unui film documentar, în care sunt prezentați pașii reconstituirii costumelor și a tehnicilor tradiționale, precum și publicarea unei cărți privind evoluția portului tradițional de la Gârda de Sus.

Muzeul Etnografic al Transilvaniei  din Cluj Napoca s-a implicat – oferind consultanță științifică și acces la piese de port databile la sfârșitul secolului al XIX-lea. Pe baza informațiilor de teren și utilizând ca modele piese de port originale, din colecția muzeului, creatorii populari din zonă au reconstituit în cadrul proiectului, folosind materiale și tehnici tradiționale, costumul femeiesc și bărbătesc purtat în satele comunei Gârda de Sus la sfârșitul secolului al XIX-lea. Este vorba despre costumul femeiesc cu cămașă cu ciupag și zadii roșii, cu trup, ansamblu devenit în acea perioadă un însemn etnic românesc în jumătatea nordică a Ardealului, și de costumul bărbătesc cu cioareci de pănură, cămașă cu barbi și cheptar înfundat, caracteristic și el, pe atunci, românilor din această arie. Reconstituirea a vizat reconectarea localnicilor la vechiul fond de port tradițional local, confecționat în gospodărie, dispărut în urma utilizării materialelor industriale și substituit de către intelectualii satelor, prin deceniul patru al secolului XX, în mod artificial, cu așa-zisul „costum național”, calchiat, în cazul ansamblului feminin, după portul de Mărginime, cu zadii negre. Astfel, locuitorii comunei Gârda de Sus, prin acest demers cultural, au aflat că  factorii geografici și sociali au determinat, în urmă cu aproximativ 100 de ani, ca strămoșii lor să poarte un alt portși au avut bucuria să redescopere portul străvechi de sărbătoare al satului, femeiesc și bărbătesc, reconstituit, după tehnicile vechi ale țesutului și cusutului, de către meșterul popular Aurelia Matei, păstrătoare  a meșteșugurilor și tradițiilor locale. La realizarea acestor costume au colaborat meșterii populari Maria și Gheorghe Ciufudean (cojocari) din Blaj, Lucreția Gordeș (țesătoare) din Feneș, Danciu Iulia (țesătoare) din Lăzești și Carmen Balea (opinci) din Cugir.

Proiect cultural a fost implementat de Asociația Artă și Tradiții Meșteșugărești Alba, în parteneriat cu Primăria Comunei Gârda de Sus, Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj Napoca,  Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba, Asociația Art Brădeana, Asociația Prietenii Muzeului Unirii, Alba 24 și TVR Cluj.

Aici puteți citi integral volumul „Portul tradițional din Gârda de Sus”

coperta

sau

Puteți viziona filmul documentar „Portul tradițional din Gârda de Sus”:


Citeşte mai mult

Proiectul „Reconstituirea Portului tradițional de la Cergău, Alba – Restituire parțială a patrimoniului imaterial local” este un proiect cultural finanțat de Administrația Fondului Cultural Național și implementat de Asociația Artă și Tradiții Meșteșugărești Alba și face parte dintr-un amplu demers cultural de reconstituire și redescoperire a portului tradițional din județul Alba. Prin acest proiect, locuitorii comunei Cergău și-au redescoperit și redobândit adevăratul port tradițional, cel purtat de străbunii lor până la 1900. Rezultatele proiectului sunt reprezentate de  două costume reconstituite, femeiesc și bărbătesc, o publicație științifică și un film documentar, ambele purtând titlul „Portul tradiționa ldin Cergău”, adevărate documente etnografice 
La evenimentul de promovare al proiectului cultural, organizat în data de 24 noiembrie 2013, locuitorii comunei Cergău au avut bucuria să redescopere portul străvechi de sărbătoare al satului, femeiesc şi bărbătesc, aşa cum se purta în secolul XIX, un fil de reconstituire a fiecărui pas în redescoperirea străvechilor costume, precum și o carte, care respectă aceeași pași. Aceste costume au fost reconstituite, după tehnicile vechi ale ţesutului şi cusutului, de către un grup de femei, păstrătoare ale tradiţiilor şi meşteşugurilor locale, din satele Lupu, Cergău Mic şi Cergău Mare: Ana Pop, Marioara Corlaciu și Ana Ilieș. Astăzi, cei care reprezintă comuna Cergău la evenimentele spectaculare, îmbracă un alt costum popular, cel de influenţă sibiană, în alb şi negru, mulţi dintre ei neştiind de existenţa şi frumuseţea portului lor străvechi, pe care aceste femei înzestrate au reuşit să-l reconstituie şi să-l redea comunităţii. Prin acest proiect, se urmăreşte creşterea respectului şi a responsabilităţii faţă de patrimoniul imaterial local şi naţional, stimularea meşteşugului ţesutului şi cusutului tradiţional, prin creşterea numărului celor care doresc să confecţioneze şi să deţină costume populare autentice. 
Manifestările tradiţionale de la Cergău au fost organizate de Consiliul Judeţean Alba, Primăria comunei Cergău şi Asociaţia Artă şi Tradiţii Meşteşugăreşti Alba, în parteneriat cu Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia, Biblioteca Judeţeană „Lucian Blaga” Alba, Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba, Asociaţia ASTRA Blaj, Asociaţia Prietenii Muzeului Unirii, Ziarul Unirea, Radio Reîntregirea şi TVR Cluj.

Aici puteți citi integral volumul „Portul tradițional din Cergău”

carte_cergau

sau

Puteți viziona filmul documentar „Portul tradițional din Cergău”:


Citeşte mai mult

–> Broșura evenimentului

 

 

 

Fragmente video festival „Din lada de zestre”, Ed. I :


Citeşte mai mult

Sâmbătă, 24 august 2013, Sala Unirii din Alba Iulia va găzdui Simpozionul național de etnografie și folclor – „Cultura tradițională în era globalizării”, eveniment inclus în cadrul Festivalului de tradiții românești – „Din lada de zestre”, ed. I, fiind un proiect cultural finanțat de Administrația Fondului Cultural Național și Fundația Comunitară Alba, prin programul „Fondul pentru Cultură”, program care are ca partener național Asociația pentru Relații Comunitare.

Este evident că societatea de astăzi se îndreaptă tot mai rapid spre globalizare, spre o lume unitară la nivel mondial, care va funcționa cu norme și standarde comune. Elementele fiecărei națiuni ar trebui să consolideze un echilibru internațional social, economic și cultural. Există , însă, o tendință de a ne opune globalizării, care este interpretată de unii dintre noi ca fiind ceva distructiv. Va afecta sau nu globalizarea identitatea neamului românesc sau o va conserva? Rămâne să vedem care vor fi concluziile în urma dezbaterilor constructive la care vor lua parte scriitori, filologi, cercetători, etnografi, teologi, istorici, pasionați de folclor etc., în cadrul simpozionului „Cultura tradițională în era globalizării”.

Iată, programul evenimentului:

Orele 10.00 -Deschiderea oficială a simpozionului naţional “Cultura tradiţională în era globalizării”

Cuvântul de bun venit al gazdelor

Vernisaj expoziţie: Din comorile înţelepciunii populare de acum un veac – prezintă Dana Alexandra Zecheru (Serviciul Judeţean Alba al Arhivelor Naţionale)

Prezentarea lucrărilor simpozionului pe secţiuni: orele 10.30 – 18,00

12.30 – 13.30 – Vernisajul expoziţiei meşterului popular Nicolae Muntean de la Vinerea, Alba – A doua viaţă (Parterul Muzeului Naţional al Unirii Alba Iulia). În cadrul expoziţiei lansări de carte: Marcel Lutic, Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași – Muzeul Etnografic al Moldovei, „Anuarul Muzeului Etnografic al Moldovei, nr. XII/2012”, Iași, 2012, Monica Grosu, „Ioan Popa şi valenţele evocării”, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2013, Ioan şi Lucreţia Mititean, Floarea Pleş, „Meseriaşi şi talente năsăudene”, Editura Ecou Transilvan, Bistriţa Năsăud, 2013, Maria Borzan, „Naşterea şi Botezul”, Târgu Mureş, 2013, Maria Borzan, „Mâncăruri tradiţionale româneşti”, Târgu Mureş, 2013, Sorina Bloj, „Reghinul cultural (studii şi articole)”, vol. XI, Reghin, 2013, Sorina Bloj, „Sticlă şi scrisoare (aşteptând sfârşitul lumii)”, Târgu Mureş, 2013.

19. 00 – Festivalul de tradiţii românești – „Din lada de zestre”, ed. I (Piața Cetății, Alba Iulia)

Având în vedere numărul mare de participanți la acest simpozion, dezbaterile, vizionările de film etnografic și prezentarea comunicărilor se va realiza pe două secțiuni, în Sala Unirii și Expoziția de Etnografie a Sălii Unirii. La eveniment sunt așteptați să participe Doina Işfănoni (Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, Bucureşti), Rolul patrimoniului imaterial în conservarea identităţii cultural-zonale;Ovidiu Papană (Universitatea de Vest, Timişoara), Cultura orală între naţional şi universal;Ioan Cuceu (Institutul „Arhiva de Folclor a Academiei Române”, Cluj-Napoca), Arhivele Naţionale de Folclor şi rolul lor în procesul de integrare europeană; Ioan Zainea (Universitatea din Oradea), Construcţia europeană şi comunicarea interculturală: posibilităţi şi limite; Mircea Păduraru (Universitatea „Al. I. Cuza”, Iaşi), O interpretare a elementului licenţios în contextul culturii tradiţionale româneşti; Marcel Lutic (Muzeul Etnografic al Moldovei, Iaşi), Distrugerea unei lumi. Între răboj şi calculator sau între tradiţie şi tehnologie; Feodosia Rotaru (Complexul Muzeal Judeţean „Iulian Antonescu” Bacău), Prelucrarea pietrei în judeţul Bacău ; Varvara Buzilă (Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, Chişinău), Mecanisme de menţinere a circuitului vieţii în sistemul de valori propriu culturii tradiţionale; Silvia Pop (Asociaţia ASTRA Blaj), Astra şi cultura tradiţională; Nicolae Băciuţ (Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Mureş, Târgu-Mureş), Monografiile rurale; Ioan Popa (Asociaţia ASTRA Blaj, Alba Iulia), Cultura tradiţională din Ţara Secaşelor; Constantin Secară (Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu”, Bucureşti), Tradiţional sau „tradiţional”? Mutaţii contemporane ale structurării şi performării repertoriului folcloric muzical;Ana Hinescu (Asociaţia ASTRA Blaj), Folcloristica în şcolile blăjene; Ioan Seni (Asociaţia ASTRA Năsăud), Sărbători băbeşti în ţinutul năsăudean;٠Zamfir Dejeu (Institutul „Arhiva de Folclor a Academiei Române”, Cluj-Napoca), Aspecte ritmice şi cinetice în “Învârtita şchioapă” din jud. Alba; Maria Borzan (Muzeul Etnografic Reghin), Cununa la secerat în Sânmihaiu de Pădure; Pr. Nicolae Jan (Arhiepiscopia Ortodoxă de Alba Iulia), titlu rezervat; Oana Chelaru (Bucureşti), Avataruri contemporane ale basmului fantastic; Galatan Dumitru Jieţ (Hunedoara), Boata împuiată a oierilor Jieni. Origini şi conexiuni de transhumanţă; Cristina Axinia (Centrul Cultural Ruginoasa, Iaşi), Fenomenul mascării la Ruginoasa; Veronica Oşorheian (Alba Iulia), Călăreţii şi stegarii pe Ilve; Maria Cioica (Asociaţia Culturală Dor, Alba Iulia), Obicei de seceriş: Cântecul cununii de la Lupşa; Sabin Cioica (Asociaţia Culturală Dor, Alba Iulia), Obicei de Paşti: Tocacii; Georgeta Deju (Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva), Mailand Oszkar şi preocupările sale privind folclorul românesc; Camelia Gabor (Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva), Folclorul românesc în creaţia graficianului Marcel Olinescu;Ioan Mihălţan (Asociaţia ATMA, Blaj), Meşteri populari de pe Târnave; Ioana Rustoiu (Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia), Despre strădania procurării odoarelor bisericeşti: veşmintele liturgice între comerciantul ambulant şi monopolul impus de Consistorii până la Facebook şi cristalele Swarovski; Gabriela Mircea, Smaranda Cutean (Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia), Câteva calendare româneşti din primele trei decenii ale secolului al XX-lea; Diana Ciugudean, Teodora Fleşeriu (Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia), Două publicaţii actuale referitoare la activitatea etnografică a lui Denis Galloway (1878-1957) din Biblioteca Muzeului Naţional al Unirii Alba Iulia; Petruţa Pop, Marinela Baba (Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba, Alba Iulia), Nunta în Transilvania.

Evenimentul este organizat de Primăria Municipiului Alba Iulia, Consiliul Județean Alba, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia și Asociația Artă și Tradiții Meșteșugărești Alba, în parteneriat cu Biblioteca Județeană „Lucian Blaga”Alba, Serviciul Județean Alba al Arhivelor Naționale, Asociația ASTRA Blaj și Asociația Prietenii Muzeului Unirii. Partener principal media este TVR Cluj.

 

Program

 

afis simpozion


Citeşte mai mult

În_perioada 23-24 august 2013, în Piața Cetății din Alba Iulia, se va desfășura prima ediție a Festivalului de tradiții românești – „Din lada de zestre”, un proiect cultural finanțat de Administrația Fondului Cultural Național și Fundația Comunitară Alba, prin programul „Fondul pentru Cultură”, program care are ca partener național Asociația pentru Relații Comunitare.
În Arhiepiscopia Ortodoxă de Alba Iulia, care cuprinde județele Alba și Mureș, în cele 10 protopopiate (Alba Iulia, Sebeș, Aiud, Câmpeni, Blaj, Târgu Mureș, Reghin, Luduș, Sighișoara și Târnăveni) există interes pentru promovarea și valorificarea zestrei tradiționale locale, prin implicarea directă a preoților.
Festivalul de tradiții românești – „Din Lada de zestre” se dorește să fie un eveniment cultural tradițional de înaltă ținută. Publicul albaiulian și turiștii prezenți vor avea ocazia să vadă care este diferența dintre un spectacol folcloric și o manifestare autentică românească. Vor putea vedea cum anume se manifestau oamenii în satul tradițional românesc, care erau obiceiurile pe care le practicau și care se mai practică, ce înseamnă un cântec autentic și cum anume a ajuns acesta să fie stilizat și interpretat de cântăreții de muzică populară. Este foarte important ca publicul să cunoască aceste aspecte legate de viața tradițională, mai ales că în zilele noastre nu se promovează bunul gust, ci doar nonvalorile și kitsch-ul. Astfel, din întreaga Arhiepiscopie au fost alese 12 grupuri și ansambluri tradiționale , care vor aduce din lada de zestre locală fragmente din viața satului tradițional românesc. Prin valorificarea scenică a lor, albaiulienii și nu numai, au posibilitatea să descopere tezaurul lor autentic, care constă în obiceiuri și tradiții, jocuri bătrânești, rapsozi și creatori populari. Pentru a accentua nota tradițională, organizatorii vor amenaja, în spatele Sălii Unirii, o casă tradițională, realizată din împletituri de alun și acoperită cu paie, cu sprijinul meșterului popular Nicolae Comșa din Stremț. Acesta va realiza și un gard din împletituri de alun, care va marca curtea unei gospodării țărănești. Casa va fi împodobită cu obiecte și cusături tradiționale, din care nu va lipsi, bineînțeles, lada de zestre. În acest cadru tradițional, ansamblurile și grupurile invitate vor reuși cu siguranță să îi transpună pe cei prezenți în universul arhaic de odinioară.
Iată, programul evenimentului tradițional:
Vineri, 23 august 2013, în prima seară de Festival, începând cu ora 20,00, vor participa: Ansamblul „Urmaşele dacilor” din Şerbeni, judeţul Mureş, instructor Pop Maria, prezintă obiceiul „Cununa la secerat”
Ansamblul „Cântul Sălciuan” din Sălciua, judeţul Alba, instructor Vasile Gog, prezintă obiceiul „Nunta la Sălciua”
Ansamblul „Vinţana” din Vinţu de Jos, judeţul Alba, instructor Albu Eneşel, prezintă „Jocul căluşarilor”
Ansamblul „Ecoul Călimanilor” din Petriş Vale, judeţul Mureş, instructor Emilia Sorlea şi Friciu Stelian, prezintă obiceiul „Urcatul oilor la munte”
Ansamblul „Hodăceana” din Hodac, judeţul Mureş, instructor Pop Maria şi Cornelia Butilcă – prezintă obiceiul „Întoarcerea ţapinarilor”
Sâmbătă, 24 august 2014, de la ora 19, în a doua seară a Festivalului vor participa:
Ansamblul „Urisana” din Urisiu de Sus, judeţul Mureş, instructor Pop Maria, prezintă obiceiul „Şezătoarea”
Grup tradiţional din Deal, Câlnic, judeţul Alba, instructor Alexandru Başa, prezintă obiceiul „De unde cătana pleacă”
Ansamblul „Coroniţa din Solovăstru”, judeţul Mureş, instructor Florentina Bathory, prezintă obiceiul „Coborâtul jocului”
Ansamblul „Amintiri din strămoşi” din Idicel Pădure, judeţul Mureş, instructor Rafila Moldovan, prezintă obiceiul „Bgilitul pânzei”
Ansamblul „Mărginenii de pe Valea Frumoasei” de la Căpâlna, judeţul Alba, instructor Antoneta Mihaiu, prezintă obiceiul „Seara la stână”.
Invitat special, în încheierea Festivalului, este Ansamblul „Glanetaşul” din Agrieş, judeţul Bistriţa – Năsăud, instructor Flore Pop, care va valorifica scenic un obicei de nuntă.
Ansamblul Glanetaşul a participat la diferite festivaluri concurs de folclor din ţară, obţinând numeroase premii, la spectacole folclorice, la concerte de colinde, la emisiuni televizate sau radio, promovând cu succes valorile tradiționale locale. Pentru că în perioada anilor 1920-1970 erau doi vestiţi clarinetişti, Vasile din Laz şi mai târziu Alexandru din Laz – Agrieş, cărora oamenii le spuneau clanetişti sau glanetiştii, primarul Ştefan Perhaiţă a dat denumirea grupului folcloric,Glanetaşul. Această denumire mai are la bază şi personajul din romanul Ion, scris de Liviu Rebreanu (născut în Târlişua), Ion al Glanetaşului.
Ambele seri ale Festivalului de tradiții românești – „Din lada de zestre”, vor fi difuzate live pe TVR 3,TVR Cluj și TVR Internațional, fiind prezentate de cunoscutul realizator Sergiu Vitalian Vaida, chiar în emisiunile „Cântec și poveste” (TVR 3) și „Vine Cluju pe la noi!” (TVR Cluj).
Cu sprijinul Muzeului Național al Unirii, în Sala Unirii, în 24 august 2013, se va organiza simpozionul național de etnografie și folclor „Cultura tradițională în era globalizării”, la care vor participa specialiști din domeniu, etnografi, folcloriști, scriitori și iubitori de folclor. Se vor prezenta lucrări legate de tematica stabilită, lansări de carte și vizionări de filme tradiționale. De asemenea, se vor amenaja expoziții de icoane și fotografii vechi, reliefând aspecte din viața satului românesc tradițional.
Nici cei mici nu sunt uitați. Sâmbătă, 24 august 2013, de la ora 16, tot în piața Cetății, Teodora Popa și Amalia Pop le prezintă celor mici o „Poveste veselă”, piesă de teatru de păpuși, inspirată, de asemenea, din satul tradițional românesc.
Evenimentul pur tradițional este inclus în cadrul Târgului Meșterilor Populari din Cetatea Marii Uniri, un proiect mai amplu cultural-educativ, care dorește ca publicul să îndrăgească adevărata cultură tradițională, care reprezintă cu adevărat neamul românesc și care ne ajută să fim mai puternici în această societate desacralizată.
Festivalul „Din lada de zestre” este organizat de Primăria Municipiului Alba Iulia și Asociația Artă și Tradiții Meșteșugărești Alba, în parteneriat cu Arhiepiscopia Ortodoxă de Alba Iulia, Primăria Municipiului Reghin, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, Serviciul Județean Alba al Arhivelor Naționale, Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba, Asociația Prietenii Muzeului Unirii și Asociația ASTRA Blaj.

- Program festival -

 din lada de zestre


Citeşte mai mult