Proiect cultural „Reconstituirea portului tradițional din Gârda de Sus, Alba – restituire parțială a patrimoniului imaterial local”, este inițiat de Asociația Artă și Tradiții Meșteșugărești Alba – ATMA și finanțat de Administrația Fondului Cultural Național, în cadrul sesiunii de finanțare nerambursabilă a proiectelor culturale, sesiunea I/2014, aria tematică Patrimoniu Cultural Național.

Prin proiect se urmărește creșterea respectului și a responsabilității față de patrimoniul imaterial local și național, stimularea meșteșugului țesutului și cusutului tradițional, prin creșterea numărului celor care doresc să confecționeze și să dețină costume tradiționale. Având în vedere că, în ultimii ani, Gârda de Sus a devenit o atracție pentru turiști, implementarea acestui proiect de reconstituire a portului tradițional a fost imperios necesar pentru cunoașterea și promovarea identității locale, proiect implementat cu sprijinul Muzeului Etnografic al Transilvaniei și al Serviciului de Conservare și Promovare al Culturii Tradiționale din cadrul Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba. Rezultatele proiectului constau în reconstituirea portului tradițional de sărbătoare (femeiesc și bărbătesc), realizarea unui film documentar, în care sunt prezentați pașii reconstituirii costumelor și a tehnicilor tradiționale, precum și publicarea unei cărți privind evoluția portului tradițional de la Gârda de Sus.

Muzeul Etnografic al Transilvaniei  din Cluj Napoca s-a implicat – oferind consultanță științifică și acces la piese de port databile la sfârșitul secolului al XIX-lea. Pe baza informațiilor de teren și utilizând ca modele piese de port originale, din colecția muzeului, creatorii populari din zonă au reconstituit în cadrul proiectului, folosind materiale și tehnici tradiționale, costumul femeiesc și bărbătesc purtat în satele comunei Gârda de Sus la sfârșitul secolului al XIX-lea. Este vorba despre costumul femeiesc cu cămașă cu ciupag și zadii roșii, cu trup, ansamblu devenit în acea perioadă un însemn etnic românesc în jumătatea nordică a Ardealului, și de costumul bărbătesc cu cioareci de pănură, cămașă cu barbi și cheptar înfundat, caracteristic și el, pe atunci, românilor din această arie. Reconstituirea a vizat reconectarea localnicilor la vechiul fond de port tradițional local, confecționat în gospodărie, dispărut în urma utilizării materialelor industriale și substituit de către intelectualii satelor, prin deceniul patru al secolului XX, în mod artificial, cu așa-zisul „costum național”, calchiat, în cazul ansamblului feminin, după portul de Mărginime, cu zadii negre. Astfel, locuitorii comunei Gârda de Sus, prin acest demers cultural, au aflat că  factorii geografici și sociali au determinat, în urmă cu aproximativ 100 de ani, ca strămoșii lor să poarte un alt portși au avut bucuria să redescopere portul străvechi de sărbătoare al satului, femeiesc și bărbătesc, reconstituit, după tehnicile vechi ale țesutului și cusutului, de către meșterul popular Aurelia Matei, păstrătoare  a meșteșugurilor și tradițiilor locale. La realizarea acestor costume au colaborat meșterii populari Maria și Gheorghe Ciufudean (cojocari) din Blaj, Lucreția Gordeș (țesătoare) din Feneș, Danciu Iulia (țesătoare) din Lăzești și Carmen Balea (opinci) din Cugir.

Proiect cultural a fost implementat de Asociația Artă și Tradiții Meșteșugărești Alba, în parteneriat cu Primăria Comunei Gârda de Sus, Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj Napoca,  Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba, Asociația Art Brădeana, Asociația Prietenii Muzeului Unirii, Alba 24 și TVR Cluj.

Aici puteți citi integral volumul „Portul tradițional din Gârda de Sus”

coperta

sau

Puteți viziona filmul documentar „Portul tradițional din Gârda de Sus”:


Citeşte mai mult

Proiectul „Reconstituirea Portului tradițional de la Cergău, Alba – Restituire parțială a patrimoniului imaterial local” este un proiect cultural finanțat de Administrația Fondului Cultural Național și implementat de Asociația Artă și Tradiții Meșteșugărești Alba și face parte dintr-un amplu demers cultural de reconstituire și redescoperire a portului tradițional din județul Alba. Prin acest proiect, locuitorii comunei Cergău și-au redescoperit și redobândit adevăratul port tradițional, cel purtat de străbunii lor până la 1900. Rezultatele proiectului sunt reprezentate de  două costume reconstituite, femeiesc și bărbătesc, o publicație științifică și un film documentar, ambele purtând titlul „Portul tradiționa ldin Cergău”, adevărate documente etnografice 
La evenimentul de promovare al proiectului cultural, organizat în data de 24 noiembrie 2013, locuitorii comunei Cergău au avut bucuria să redescopere portul străvechi de sărbătoare al satului, femeiesc şi bărbătesc, aşa cum se purta în secolul XIX, un fil de reconstituire a fiecărui pas în redescoperirea străvechilor costume, precum și o carte, care respectă aceeași pași. Aceste costume au fost reconstituite, după tehnicile vechi ale ţesutului şi cusutului, de către un grup de femei, păstrătoare ale tradiţiilor şi meşteşugurilor locale, din satele Lupu, Cergău Mic şi Cergău Mare: Ana Pop, Marioara Corlaciu și Ana Ilieș. Astăzi, cei care reprezintă comuna Cergău la evenimentele spectaculare, îmbracă un alt costum popular, cel de influenţă sibiană, în alb şi negru, mulţi dintre ei neştiind de existenţa şi frumuseţea portului lor străvechi, pe care aceste femei înzestrate au reuşit să-l reconstituie şi să-l redea comunităţii. Prin acest proiect, se urmăreşte creşterea respectului şi a responsabilităţii faţă de patrimoniul imaterial local şi naţional, stimularea meşteşugului ţesutului şi cusutului tradiţional, prin creşterea numărului celor care doresc să confecţioneze şi să deţină costume populare autentice. 
Manifestările tradiţionale de la Cergău au fost organizate de Consiliul Judeţean Alba, Primăria comunei Cergău şi Asociaţia Artă şi Tradiţii Meşteşugăreşti Alba, în parteneriat cu Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia, Biblioteca Judeţeană „Lucian Blaga” Alba, Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba, Asociaţia ASTRA Blaj, Asociaţia Prietenii Muzeului Unirii, Ziarul Unirea, Radio Reîntregirea şi TVR Cluj.

Aici puteți citi integral volumul „Portul tradițional din Cergău”

carte_cergau

sau

Puteți viziona filmul documentar „Portul tradițional din Cergău”:


Citeşte mai mult

Vineri, 11 mai 2012, de la ora 16, în sala de sport de la Biia va fi amenajată expoziţia etnografică cu titlul Meşteri populari din Ardeal. La acest eveniment vor participa 

mesteri populari din Biia

meşterii populari de pe Târnave: Nicoleta Piltiu (artizanat), Nicolae Banciu (prelucrarea lemnului), Maier Ioan (cojocar), Nicolae Pădurean (sculptură lemn) din Blaj, clasa externă de meşteşuguri din Biia a Şcolii Populare de Arte şi Meserii, din cadrul Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba, condusă de Elena Burja, ţesătoarele Maria Dulău şi Iudifta Dulău, Ioan Nicolae(sculptură în lemn şi piatră) din Biia, ţesătoarele Bugner Maria şi Mara Ana (Cenade), Maria Cucui (Pănade) şi Zereş Maria(Micăsasa).

Acţiunea face parte din cadrul manifestării cultural-artistice Blajul şi idealurile Revoluţiei de la 1848, organizată în perioada 9-12 mai de către Primăria Blaj şi Despărţământul „Timotei Cipariu” Blaj al ASTRA, în colaborare cu Asociaţia Artă şi Tradiţii Meşteşugăreşti Alba(ATMA). Expoziţia va fi coordonată de ing. Ioan Mihălţan, consilier cultural ASTRA şi membru Asociaţia ATMA.


Citeşte mai mult

DSC04264Grigore Leşe şi Victor Rebengiuc vor oferi albaiulienilor un spectacol de muzică şi poezie în memoria poetului Ioan Alexandru, intitulat „Lumină lină". „Lumină Lină", prin lirica poetului creştin Ioan Alexandru, uneşte două mari voci ale scenei româneşti: Victor Rebengiuc şi Grigore Leşe. Va fi o seară de neuitat, sub semnul lui Ioan Alexandru, la Sala Unirii, în data de 6 mai, de la ora 19, în care poemele vor aduce cânt stravechi, iar muzica va cere poezie. Cele mai frumoase poezii ale poetului Ioan Alexandru, alese de Victor Rebengiuc, se împletesc cu unele dintre cele mai tulburătoare hori ale lui Grigore Leşe. Spectacolul este apreciat de personalităţi marcante ale culturii româneşti. „După gustul meu, poeţii îşi recită mai bine poeziile decât o fac actorii. Fireşte, cu excepţiile de rigoare. Cine i-a auzit pe Nichita Stănescu, pe Cezar Ivănescu, pe George Călinescu, pe Teodor Pâcă şi pe alţii rostindu-şi textele nu-si poate imagina un mai potrivit mod de lectură. Ioan Alexandru avea, şi el, harul – incomparabil – de a-şi scanda versurile cu un amestec de simplitate arhaică, patos profetic şi inocenţă adolescentină. Era integral prezent în fiecare silabă, în fiecare literă pe care o pronunţa. Combustia interioară care se făcea auzită în fiecare sunet avea o forţă de contaminare irezistibilă. Şi asta pentru că era unul dintre acei puţini care tratează cuvintele nu ca pe nişte convenţii, ci ca pe nişte stihii vitale, autonome, mânate de adierea Duhului… Mă bucur că ne amintim de Ioan Alexandru. Şi mă bucur că "agentul" acestei amintiri e Victor Rebengiuc, însoţit de suspinele lui Grigore Leşe", descria Andrei Pleşu acest spectacol, desfăşurat pentru prima dată în 26 februarie a.c., la Ateneul Român. Intrarea la spectacol se va face pe baza invitaţiilor disponibile la Sala Unirii.

Organizatori ai acestui eveniment sunt Biblioteca Judeţeană “Lucian Blaga” Alba şi Asociaţia Artă şi Tradiţii Meşteşugăreşti Alba(ATMA), cu sprijinul Consiliului Judeţean Alba, în parteneriat cu Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia şi Asociaţia Prietenii Muzeului Unirii.


Citeşte mai mult

Pentru locuitorii satului Dumitra, ziua de luni a fost una de neuitat. Încă de dimineață, sătenii se pregăteau pentru a primi Borboratița. Este vorba despre un obicei străvechi practicat în ziua de Sfântul Gheorghe, pe 23 aprilie. În ultimii ani, obiceiul aproape s-a stins, satul Dumitra fiind format din populație majoritar îmbătrânită. Cu toate acestea, un grup de șase tineri, nepoți ai dumitrenilor, care locuiesc în Alba Iulia, s-au adunat la casa prietenului lor, Vasile Arion, alături de care au început pregătirile. Au adus din pădure crengi de plop, și-au pregătit fiecare pari lungi, cu scopul de a se apăra de gălețile de apă aruncate de săteni, dar și de a apăra Borboratița, un tânăr ales dintre ei, mascat în multă vegetație și uns pe față cu cărbuni pentru a nu fi recunoscut de săteni. Unul dintre acești tineri, îmbrăcat în portul străvechi dumitrean, ducea coșul frumos împodobit cu frunze și flori, în care aduna alimentele primite, în special ouă. Masca verde, apa din belșug și ouăle asigură prosperitatea colectivității, bunăstarea gospodăriilor și un an mănos. Întregul alai, format din acești tineri și mai mulți copii, au pornit de la marginea satului, strigând în poarta fiecărui sătean: „ Ouă, ouă si slanină să ne ungem pe la splină/ Ouă, ouă și șoric, să ne ungem la buric/ Ouă, ouă și untur,ă să ne ungem pe la gură ”. Gazdele i-au întâmpinat cu ouă, unii dintre ei reușind să ude Borboratița cu apă din belșug, spre amuzamentul tuturor, cu toate că ceilalți tineri au făcut eforturi mari pentru a-l apăra. La ultima casă din sat, spre pășunea vitelor, alaiul a fost întâmpinat de gazde cu o surpriză, un balmoș ciobănesc, preparat în aer liber de către una dintre familiile de crescători de ovine, venită de mai mulți ani de la Jina Sibiului. Nepoții dumitrenilor, care au format alaiul Borboratiței, au putut să savureze această delicatesă ciobănească, în dulcele cântec de fluier al lui badea Constantin. Tinerii au ales să își pregătească singuri din ouăle adunate o păpăradă mare cu slănină, după cum era obiceiul din vechime. La finalul zilei, aceștia erau foarte bucuroși că au reușit să țină Borboratița, considerând fiecare că este de datoria lor să ducă mai departe această moștenire spirituală a satului părinților și bunicilor lor.

La organizarea și desfășurarea acestui obicei tradițional, care simbolizează reînvierea naturii, au contribuit Asociația Artă și Tradiții Meșteșugărești Alba(ATMA) și Parohia Ortodoxă Dumitra.


Citeşte mai mult